Descriere camasa traditionala din Botosani si Hunedoara

Descriere camasa traditionala din Botosani si Hunedoara

0 Shares
0
0
0

Camasa traditionala romaneasca este cunoscuta si apreciata la nivel mondial, iar foarte multe vedete de peste Ocean au purtat in utlimii ani ia romaneasca. Chiar si nume foarte cunoscute in Romania precum Nadia Comaneci sau Gina Pistol au pozat purtand ia nationala de la Iiana.

Cu totii am vazut o multime de fotografii si postari pe Facebook sau pe alte retele de socializare in care multe persoane cunoscute purtau ia romaneasca.

Ei bine, si barbatii poarta ie nu doar femeile, asa ca in urmatoarele randuri ale acestui articol vom discuta putin despre portul popular din doua regiuni diferite ale tarii, respectiv despre portul popular din zona Botosanilor (Moldova), dar si despre portul popular al padurenilor din regiunea Hunedoara (Adrdeal).

Portul popular din zona Botosanilor

Camasa dreapta sau camesoiul reprezinta cel mai vechi tip, aceasta piesa de vestimentatie fiind purtata de catre localnici de atat in zilele de lucru cat si in cele de sarbatoare. Diferenta dintre camasa de lucru, „purtareata” si camasa pe care localnicii o purtau in zilele de sarbatoare era facuta de material: camasa de lucru era confectionata din panza de canepa, in timp ce camasa purtata in zilele de sarbatoare era confectionata din panza de canepa cu bumbac, panza de in sau panza de bumbac.

Camasa traditionala din aceasta regiune a tarii avea un croi simplu, care era usor de confectionat si datorita formei drepte, ia barbateasca era practica la purtat. Intr-un camesoi intrau 3-4 lati de panza. Un lat de panza era trecut peste umarul din spate, in jurul gatului se rascroia, iar in partea din fata se despica gura camasii.

Croiala camasii era realizata in functie de inaltimea persoanei, in asa fel incat camasa sa ajunga pana sub genunchi. Portiunea din fata era si este cunoscuta sub denumirea de stanul din fata, in timp ce portiunea cea din spate era si este cunoscuta sub denumirea de stanul din spate.

Maneca larga a camasii era prinsa la umar de stanii camasii, in timp ce la subsuoara se intercalau doi clini pentru prelungiea camasii, si se introducea pava care permitea miscarea bratului. Gulerul a aparut mai tarziu, sub forma dreapta, desi initial camasa nu a avut guler. Camasa era legata la inceput cu ata, dupa care pe urma atele au fost inlocuite cu nasturi. De obicei, camasa purtareata este neornamentata, iar foile se unesc prin cusatura practica, in urma acului, iar la maneci si la poale camasa uneori este prevazuta cu gaurele. Odata cu trecerea timpului, s-a observat tendinta de imbogatire ornamentala a camasii de sarbatoare cu cheite, zafusori, stalpisori, bibiluri, tuchi si ozurele.

Portul popular al padurenilor din regiunea Hunedoara

Camasile barbatesti ale localnicilor. Lungimea lor obisnuita este pana la genunchi, insa daca discutam strict despre acele camasi barbatesti foarte vechi, mentionam faptul ca acelea erau lungi pana la garbovenie, adica pana la pulpele picioarelor. Camasa barbateasca din aceasta regiune a tarii este tesuta din fuior de canepa. Cele mai vechi camasi erau fara pui, fara motive ornamentale cusute. Maneca este prevazuta cu pumnasi sau mansete. Puii de la umeri si de la pumnasi au aparut mai tarziu pe camasile barbatesti. Amintim faptul ca la guler se lega cu ciotori de ata, in timp ce peste camasa se incingeau cu o „curaua” de piele lata, care era cumparata de la targuri si care era confectionata la Lugoj si Faget. Peste camasa venea purtat un laibar din panura de lana alba.

0 Shares
You May Also Like