Marius si Ela erau cel mai traznit cuplu pe care l-ai fi putut intalni vreodata.
Pe langa faptul ca nu ii vedeai sa locuiasca in acelasi loc – in 3 ani au schimbat 4 orase, erau aventurieri pasionati ai muntelui si iubeau animalutele, parca mai mult decat pe oameni.
Nu de putine ori, stand la semafor, deschideau usa masinii doar sa mangaie si sa vorbeasca putin cu cainii vagabonzi de langa bordura.
De parca ar fi simtit miros de “om bun”- asa le mancau cateii din palma hrana pastrata special in spatele scaunului din dreapta – mancare Acana Grasslands, pentru ca era buna indiferent de rasa sau talia cateilor.
Nu vreau sa va povestesc neaparat despre personalitatea prietenilor mei care alcatuiesc cuplul asta traznit ci va voi povesti despre cum erau sa o pateasca pe munte daca nu i-ar fi acompaniat o catelusa curajoasa, Sara.
De aniversarea lor au decis sa urce pana la 2 500 m, in Parangul Mare. S-au cazat cu o seara inainte la o cabana unde au cucerit toata populatia de caini. Dimineata, cand au inceput urcusul, din grupul de caini s-a desprins catelusa cabanei, un ciobanesc de Berna, pe nume Sara si a pornit-o usor in fata lor, parca aratandu-le drumul.
Nu a fost foarte simplu, era un aprilie cald asa ca au dat peste toate incercarile muntelui: zapada, pietris, iarba umeda, noroi, paraiase, stanci si iar zapada mare de aproape 2 metri. Mergeau cu grija si incet, ca sa vada si peisajele ametitoare din jur.
Cand ei se opreau sa faca poze, Sara se oprea si ii astepta, cand incetineau din cauza stancilor, Sara ii urmarea precum o mama urmareste primii pasi ai copiilor.Cand s-au oprit sa manance, i-au pus si catelusei mancare Acana Grasslands. Dupa 8 ore au ajuns doar in Varful Carja si ar fi vrut sa continue.
Nu au bagat in seama norii negri si ceata care s-a lasat pe munte intr-o clipita. Nu vedeau nimic in fata ochilor si mergeau legati cu coarda. Dupa inca un urcus anevoios Sara a inceput sa latre si sa-i traga furioasa inapoi in vale.
Au auzit bubuitul si abia atunci si-au dat seama de ce se intampla. Sus nu mai exista nici macar spatiu de un metru cat sa pasesti si pe versantul, destul de inclinat, incepuse deja o avalansa groaznica.
Marius a luat-o in brate pe Ela si si-au dat drumul in jos, dupa Sara, unde erau in siguranta. Dupa un drum grabit de 3 ore, prin ceata, urmarindu-o pe Sara, cei doi au ajuns la cabana, fericiti si inghetati. La o cana de vin fierbinte, si-au povestit toate peripetiile si senzatiile de peste zi, in timp ce, langa masa lor, Sara mananca fericita Acana Grasslands.
